Irina doarme de aproape 3h. Neintrerupte. E foarte mult ptr ea, si noaptea doarme rar atata fara sa se trezeasca.
Ok, e si din cauza ploii, din cauza oboselii, de la injectie (prima ei injectie)…
Pe scurt: raceala sau ce avea s-a dovedit mai grava, dupa 4 zile de Ceclodyne+Eurespal+Ibalgin continua sa tuseasca urat, sa aiba muci si febra 38,1 (posibil si de la dinti). Am dus-o azi la ORL-ist, care ne-a trimis la pediatru, care ne-a schimbat antibioticul (Zinnat) si ne-a intrebat de aerosoli. I-a facut injectie cu o substanta si ne mai ducem maine.

Si medicul meu de familie tot recomanda aerosoli. Mereu ma gandeam ca nu e asa grav – asta e prima boala a Irinei. Ca am face aerosoli naturali, la Ocne sau unde se fac, ca pe vremea noastra rar auzeai de aerosoli, numai in cazuri grave de boli respiratorii.
Pe de alta parte, in zilele “noastre”, rar am auzit de injectie la bebelusi/copii (cu exceptia vaccinurilor). Incep sa ma gandesc ca aerosolii sunt varianta moderna a injectiilor. De ex., substanta cu care a injectat-o pe Irina se foloseste la aerosoli (ne-a si dat schema).
In conditiile astea, injectie vs. aerosoli, zau de n-as da 300ron sau cat costa un aparat, ca sa n-o mai vad asa, si sa nu-i mai facem injectii.

Stiti ceva de aerosoli pe post de inlocuitor ptr injectii?

***
Temper tantrum = revarsare foarte puternica de emotii, in care copilul urla, plange, se zvarcoleste.
Aseara am avut parte de primul, dupa ce nu i-am mai dat sanul sa adoarma (nu putea respira sugand, si cu mine nu vrea sa adoarma decat sugand). Vreo 20 de minute s-a zvarcolit, s-a incordat, a urlat, a carait (fara lacrimi), pana a obosit si a adormit. In izbucnirea ei s-au strans nemultumirile ultimelor zile, in care n-am mai iesit pe-afara, nu s-a putut odihni bine, a luat medicamente, n-am putut-o tine in brate pe cat si-ar fi dorit ea (tot timpul…). Emotional, m-am simtit relativ ok in timpul tantrumului, doar citisem Aletha Solter (pe cat de bine te poti simti cand copilul tau urla si nu vrea sa-l atingi). Insa cand m-a respins asa brusc si s-a dus la taica-sau in brate, n-am mai fost asa bine. Un pic de gelozie, cu niste nesiguranta, cu gandul ala bagat de cineva in cap “fata tot la tata trage”. Stiu ca e si hormonal, dar nah… tot timpul asta, Miruna s-a zvarcolit si ea, acompaniind-o pe sora-sa. Empatie inca din burta mamei, deh…

Iata cu prima boala, primul tantrum. Sper sa putem face totusi prima calatorie in afara tarii (planuiam Grecia la sf. lunii), tot apar bete in roatele planului nostru. Sa se faca Irina bine pana atunci, altfel o sa vedem Grecia mai incolo. N-am fost niciodata acolo si tare imi doresc sa ajung. Dar sa fie cu cei dragi🙂