Un pas mic pentru viata ei, in ansamblu, dar asa de important acum… Azi Irina a sarit prima oara. Mai mult din greseala, insa a constientizat si a mai incercat.
Acum 2 zile, in parc, o mama mi-a atras atentia ca o deranjeaza pantofii si nu merge cum trebuie – intr-adevar, se tot suia pe varfuri, ea care n-a mers niciodata asa. Pantofi noi, deh, am crezut ca nu se simte tocmai bine cu ei.
Cand colo… ea incerca sa sara!

Cand o sa fiu iarasi intrebata de progrese, le voi spune ca sare. Si daca nu-si da cineva seama ce progres e asta ptr un copil, nu-mi pasa🙂 Irina poate sa sara!