La multi ani 2012! Va fi un an provocator pe plan fizic si mental. Insa asa apar lucrurile bune in viata – dupa niste truda si incercari, sau macar atunci le apreciem mai bine.

De ce iubim?

De ce ne iubim parintii? Pentru ca ne-au dat viata? Pentru ca ne-am obisnuit cu prezenta lor constanta pe langa noi? Pentru ca ne-au dat bani de meditatii si ne-au tinut in scoala? Pentru ca, si cand crestem mari, ne strecoara morcovi, borcane de bulion, retete de friptura, pentru ca ne fac prajitura preferata?

Dar ei, ei parintii, de ce ne iubesc?
Pentru ca am fost cuminti, ascultatori si nu i-am suparat (prea tare)? Pentru ca le-am urmat sfaturile si drumul (scoala, insurat, copii)? Pentru ca se pot lauda cu noi? Cu salariile noastre, cu copiii nostri, cu hainele noastre? Pentru ca le dam un motiv sa “sara” din cand in cand peste capetele altora aproape la acelasi nivel cu ei?

De ce ne iubim noi copiii?
Pentru ca sunt “cuminti”, “dorm noaptea”, “sunt mancaciosi”, “mananca frumos”? Pentru ca se poarta “bine” – “al meu nu s-a tavalit niciodata pe jos in public”, “a mea mananca orice ii dau, nu e mofturoasa”? Pentru ca sunt draguti – “are degete de pianista”, “ce slabut si urat e copilul ala, io nu l-as putea iubi”? (aceasta replica vine de la cineva care nu are copii). Pentru ca ne putem lauda cu ei – “Gica a mers de la 6 luni”, “la 1 an deja avea 11 dinti”. Sau “are 1 an si deja numara!”, “are 3 ani si citeste pe litere!”, “are 4 ani si ii plac diverse, asta sigur iese inginer/doctor/pilot etc”.

Iubeste cineva pe altcineva doar pentru ca… exista? Sa-ti iubesti copiii doar pentru ca sunt AI TAI, din tine au iesit, tie iti seamana la calitati si defecte, in orice lucru facut de ei te oglindesti si tu (chiar daca involuntar, uneori). Sa-ti iubesti parintii pentru ca ADN-ul lor il porti in tine, in mainile tale, in creierul tau si-n genele transmise mai departe.

Sa iubesti pe cineva pentru o calitate trasatura unica, care-ti place sau nu, dar diferentiaza omul de altii din jur. Sunt sigura ca Eminescu, Einstein, Michelangelo erau greu de iubit, greu de trait cu ei. Dar erau iubiti si inca mai sunt iubiti si amintiti si apreciati.

Avem oare intotdeauna nevoie de motive sa iubim? X e frumoasa si dulce, Y e chipes si asa destept, Z are glezna de gazela si o inventivitate de colibri.