Poets of the Fall – Carnival of rust

Despre asta e vorba in saga Twilight (bine tradusa de Laura Frunza & Mihaela Alexandrescu).
Despre dragoste mai puternica decat orice instinct de supravietuire. Dragostea aia dusa la extrem, care trece peste orice, oricat de egoist pare.
Dragostea adolescentina – pe vremea cand ne indragosteam de oameni care nu ni se potriveau, doar pentru ca… ne indragosteam (mai bine zis, faceam cate o obsesie). Azi, unul; peste 6 luni, altul. Si tot asa – dragoste de-aia cu tinut de mana, cu urmarit prin vestiarele baietilor, cu poezii scrise pe biletele, cu “secrete” pe care le stia o clasa intreaga, dar nu si parintii etc.
(nu ca eu as fi experimentat asta, cea mai fierbinte dorinta a mea era sa-l ating pe par pe respectivul om. saracul om)

In Twilight, avem de-a face cu o adolescenta atipica – nu doar ca gateste, e responsabila si are grija de maica-sa, e foarte constanta in sentimente si decizii (asta e atipic) si stie ce vrea (si mai atipic). Ma rog, asa se auto-descrie Bella Swan (saga e scrisa la pers. I), ea nu pare mereu asa constanta.
Obiectul fascinatiei ei e vampirul Edward, de 107 anisori, descris ca “perfect”, “minunat”, “frumos ca un inger” etc. Acuma nah, ce e mai dramatic pe lumea asta decat dragostea dintre o fata obisnuita si un vampir? Mai ales cand vampirul se teme pentru sufletul iubitei, e de moda veche si tine mortis sa se insoare cu ea.
Colac peste pupaza, cel mai bun prieten al Bellei e un varcolac superb pe nume Jake, dusman de moarte al vampirului, si foarte indragostit de Bella.
Mnoah, fiindca geme netul de rezumate ale cartilor, n-o sa le rezum, doar o sa mentionez ce mi-a placut mie la saga asta.
Mi-au placut referintele la alte opere: la Romeo si Julieta, la Rascruce de vanturi, la Mandrie si prejudecata – Bella e atipica si prin faptul ca citeste carti de-astea.
Ideea cartii – cum leaga Forks si prezenta Bellei acolo de o familie de vampiri “vegetarieni”, cum sunt introdusi varcolacii – ideea cartii mi se pare destul de originala. Foarte originala e descrierea vampirilor – nu doar ca sunt frumosi ca niste ingeri si puternici ca Superman, sunt reci ca gheata, au respiratia dulce si pielea le straluceste la soare. Aproape fiecare vampir are cate o extra-calitate: Edward citeste ganduri, ALice vede viitorul, Jasper controleaza emotiile.
Varcolacii sunt niste lupi mari cat un cal, care-si citesc unul altuia gandurile (beat that, Bene Gesserit).

Bella ar putea fi orice adolescenta, in aparenta, as putea fi si eu, ar putea fi mama sau fie-mea la 16 ani. Asta explica succesul cartilor in randul populatiei XX – fiecare femeie se poate identifica cu Bella. In aparenta. Lasand la o parte faptul ca e imuna la niste chestii de-ale vampirilor (precum cititul gandurilor), Bella e ca o trestie cu inima de stejar – trestia se incovoaie, dar nu cedeaza. Bella e teribil de constanta in ceea ce vrea. Cate femei pot spune asta? Nu doar de 16 ani, ci de 30, 40, 50 de ani? Bine, cred ca, fiind confruntate cu un inger perfect (fie el si vampir), bogat si cavaleresc, probabil ca toate femeile l-ar vrea.
Dar nu e vorba doar despre asta.
Toata judecata intortocheata a Bellei, usor masochista, dar plina de simpatie pentru cei pe care-i face sa sufere, o face sa para destul de matura pentru cei 17 ani. Ah, cum sa nu fie asa, cand e nascuta pe 13 septembrie (Fecioara tipica :D).

Actorii au fost alesi bine, dupa parerea mea, Kirsten Stewart e o Bella mai puternica si mai fragila decat in carte. Taylor Lautner e un Jacob interesant (doar ca mai scund si mai subtirel decat e descris – are umnerii cam ingusti), iar Robert Pattinson merge pe post de Edward. Filmele le-am comentat aici.

Daca m-am identificat cu cineva in carte, pai… cu Edward. Sarim peste faptul ca nu sunt frumoasa si nu-mi sclipeste pielea cand ies la soare, dar ii inteleg temerile si cavalerismul. Cand zice el ca ar fi gata sa se dea la o parte din calea Bellei+Jacob, daca cumva Bella l-ar alege pe Jake. Cavaleresc si nu numai – daca Bella e fericita, si el e fericit, chiar daca nu alaturi de ea.

Sfarrr… sa termin si cu a 4-a carte.

Puncte slabe ale cartii: repetarea cuvantului “perfect” in cartea a 2-a. Oriunde aparea numele Edward, venea si cuvantul “perfect”.
Apoi mai e impregnarea/sufletul-pereche in cazul lupilor – nu e explicata mai deloc. Cum adica un varcolac de 16 ani stie ca sufletul lui pereche e o fetita de 2 ani???
Ah, si cat de slabut la minte sa nu tragi o paralela intre dragostea Bella+Edward si povestea sufletul-pereche de la lupi?

Saga nu se incurca cu maiestrite portrete sau analize psihologice, nici cu intorsaturi de situatie prea mari (bagati ASOIAF sau Forsythe Saga pentru astea), dar e lectura usoara si placuta. Poate le deschide adolescentilor gustul pentru citit. De la vampiri+varcolaci, poate sar si la SF, de ce nu?